de Carl R. Trueman

4.15.15

Tipărit cu permisiunea autorului și a revistei First Things.

Săptămâna trecută am ţinut un discurs în calitate de oaspete la colegiul de arte liberal creştin, discurs cu intitulat „Fiecare zi moare când dormim: Gânduri literare şi teologice despre mortalitate.” Gândindu-mă în săptămânile anterioare discursului la subiect, două întrebări superficiale şi fără nicio legătură între ele mi-au captat atenţia. De ce oare oamenii care susţin cauzele legate de moarte (avort, sinucidere asistată, eutanasie) sunt adesea aceiaşi care susţin în mod progresiv şi cauzele de natură sexuală? Şi de ce avocaţii avortului consideră că acesta nu este un rău necesar ci un bine?

de Dawn Stefanowicz

Tipărit cu permisiunea autorului și a revistei First Things.

Americanii trebuie să înţeleagă că scopul mişcării pentru drepturile LGBT implică o putere centralizată a statului – şi sfârşitul libertăţilor garantate de Primul Amendament.

Sunt unul dintre cei şase adulţi cu părinţi homosexuali care au completat petiţiile amicus către Curtea Supremă a Statelor Unite, solicitând Curţii să respecte autoritatea cetăţenilor în ceea ce priveşte păstrarea definiţiei originale a căsătoriei: uniunea dintre un bărbat şi o femeie cu excluderea celorlalţi, astfel încât copiii să îşi cunoască şi să fie crescuţi de părinţii biologici. Locuiesc în Canada, unde căsătoriile între persoane de acelaşi sex au fost mandatate în 2005.

Sunt fiica unui tată homosexual care a murit de SIDA. Mi-am descris experienţa în cartea: Out From Under: The Impact of Homosexual Parenting. Peste cincizeci de copii crescuţi de părinţi LGBT au luat legătura cu mine şi mi-au împărtăşit temerile referitoare la căsătoria între persoane de acelaşi sex şi dreptul lor de a fi părinţi. Mulţi dintre noi au probleme în ceea ce priveşte propria sexualitate şi simţul genului din cauza influenţelor din mediul în care am fost crescuţi.

Ştim cu toţii că nenumăraţi oameni sunt deprimaţi şi milioane de oameni sunt dependenţi de alcool sau de droguri, milioane de oameni iau antidepresive. Asta nu mă surprinde deloc!

De ce?

Deoarece oamenii sinceri – şi prin asta mă refer la cei care nu trăiesc în negare, oamenii sinceri în ceea ce priveşte condiţia umană – ar trebui să fie deprimaţi! Foarte deprimaţi.

Consideraţi acest lucru ca fiind un adevăr cu care este de acord fiecare agnostic, sceptic, ateu şi creştin: doar un singur lucru poate preveni ca fiecare persoană pe care o cunoşti să moară fie de mâna cuiva, fie într-un accident sau boală şi ca tu însuţi să nu mori ucis, într-un  accident sau din cauza bolii.

Sunteţi de acord cu asta, nu?

Dar este din ce în ce mai rău.