Niciun soldat nu se încurcă cu treburile vieții

Octavian Meseșan

2 Tim. 2:4-7 Niciun ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să placă celui ce l-a scris la oaste. Și cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s’a luptat după rînduieli. Plugarul trebue să muncească înainte ca să strîngă rodurile. Înțelege ce-ți spun; Domnul îți va da pricepere în toate lucrurile.

 

Ca să putem înțelege mesajul acestui text, trebuie să analizăm contextul în care e încadrat. În vers. 2 ni se arată necesitatea perceperii faptului că Evanghelia, care privește mântuirea pe care o avem prin jerfa Domnului Iisus, ca să fie eficientă, trebuie să ajungă la cunoștința celor care au nevoie de ea.

Apostolul Pavel în Coloseni 1:24 spune că e necesar ca slujitorii Domnului să împlinească ceea ce lipsește suferințelor lui Hristos, realizând aceasta prin lucrarea de propovăduire a Evangheliei, care atrage după sine suferința provocată de cei care se opun ei.

Prin textul menționat în 2 Tim 2:4-7 Pavel prezintă în mod plastic cele 3 metafore: ostașul, sportivul și plugarul. Sutașul care a vorbit cu Domnul a spus „Am sub mine ostași și zic unuia: du-te, și se duce… ”, deci execută ordinele primite. Sportivul, de asemenea, respectă toate instrucțiunile antrenorului, și îndeplinește tot ceea ce i se pretinde. Pentru a realiza performanța necesară trebuie să fie în formă din punct de vedere fizic. Iar plugarul, după ce îndeplinește lucrarea riguros cu respectarea tuturor regulilor din agricultură, așteaptă cu răbdare timpul culesului, fără să pretindă imediat rodul. Aceasta nu înseamnă că trebuie să-și neglijeze realizarea resurselor de hrană, de îmbrăcăminte și tot ce e necesar pentru a fi sănătos și apt pentru lucrare. Apostolul Pavel în 1Cor 4:12 spune că ”ne ostenim și lucrăm cu mâinile noastre”, în Fapte 20:34 se afirmă că ”mâinile acestea au lucrat pentru nevoile mele și ale celor care erau cu mine”, iar în Filipeni 4:12 spune că ”m-am deprins să fiu sătul și flămând, în belșug și în lipsă”.

În concluzie, Slujitorul lui Dumnezeu trebuie să-și împlinescă întocmai lucrarea care i-a fost încredințată, ascultând și îndeplinind toate sarcinile, fără să neglijeze asigurarea resurselor necesare, pentru a se menține în formă și sănătos. Dar toate acestea trebuie să fie subordonate acestei lucrări și el să fie gata să suporte, cu răbdare, toate privațiunile care decurg din sarcinile respective.

Fiecare credincios este un slujitor al Evangheliei. El trebuie să fie conștient de faptul că slujirea în Evanghelie nu se realizează numai prin slujba de pastor sau prin cea de evanghelist, ci fiecare contribuie la această lucrare, indiferent ce slujbă ar avea în lucrarea de fiecare zi. Orice acțiune pe care o desfășori poate să contribuie la răspândirea Evangheliei, deci tot ceea ce faci sau spui trebuie să aibă în vedere faptul ca lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie întotdeauna prioritară. Apostolul Pavel a afirmat că ”voi sunteți o epistolă vie, scrisă și citită de toți oamenii”. Aceasta nu se referă la slujba de predicare, ci la modul cum aplicăm, în viață, Cuvântul lui Dumnezeu.

De exemplu, ce face un credincios microbist, dacă echipa lui favorită joacă un meci important, duminica?Trebuie să aleagă între a merge la biserică, sau să stea la televizor ca să vizioneze meciul. Sau, un altul va juca jocuri electronice, sau va alege să studieze Biblia. Un comerciant se va ocupa de o tranzacție importantă, duminica, sau va amâna pentru luni, asumându-și riscul de a o rata, și va merge la biserică. Va folosi timp și resurse pentru a-și satisface, cu plăcere, o pasiune nefolositoare, dar pasionantă, în loc să se implice activ în proiecte care să slujească slava Domnului…?