Rare sunt vremurile când se naște un poet bun

Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, întrebați și căutați în piețe, dacă se găsește un om, dacă este vreunul care să înfaptuiască ce este drept, care să se țină de adevăr, și voi ierta Ierusalimul. (Ieremia 5:1)

Dacă se găsește un om … Un om credincios, zelos pentru Dumnezeu. Căci homines permulti, viri perpauci, (oameni mulți, bărbați puțini) spunea Herodot, adică există o criză mare de oameni buni. Se spune că Diogene căuta un om bun în Atena cu lampa și lumânarea aprinse, ziua la amiază. Și odată, când a vrut să țină un discurs într-o piață, și i-a chemat pe oameni să îl asculte, strigând, Ακουσατε ανδρες, adică Ascultați bărbaților, i-a alungat spunând Ανδρας εκαλεσα, ου καθαρματα, adică Am chemat bărbații, nu niște slugi.

Iov era un bărbat adevărat, în fiecare detaliu al vieții sale. La fel au fost și Moise, acel “om al lui Dumnezeu”, Daniel, acel “om preaiubit și scump”, Ioan Botezătorul, despre care Mântuitorul a spus că “dintre cei născuți din femei, nu s-a sculat niciunul mai mare decât” el. Pavel era mic de statură, dar mare în fapte. Atanasius și Luther au stat în fața întregii lumi, și au fost victorioși.

Dar nu mulți sunt ca aceștia, lăudat să fie Dumnezeu pentru că totuși sunt câțiva ca ei. Cicero a spus că rare sunt vremurile când se naște un poet bun. Iar Seneca spune că oameni ca și Clodius sunt destui, dar de talia lui Cato sunt puțini. Când cenzorul roman, ajuns în Nola, a cerut să fie aduși în fața lui toți oamenii buni ai orașului, a fost dus în cimitir, pentru că i s-a spus că nu se știe pe unde ar fi oameni buni, în viață.

Chiar și Dumnezeu a căutat un om care să stea la spărtura zidului, dar nu a găsit pe nimeni: “Caut printre ei un om care să înalțe un zid și să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru țară, ca să n-o nimicesc; dar nu găsesc niciunul!” (Ezechiel 22:30)

 

Fragment din Comentariul cărții Ieremia, de John Trapp, 1640.