Despre vise

Octavian Meseșan

Visele, conform DEX, sunt activități psihice care se desfăsoară în timpul somnului, când acesta nu este prea profund. Mulți oameni le consideră  drept mesaje care ar putea oferi informații referitoare la viitor.

Conform Bibliei ele pot fi activități psihice provocate de mulțimea grijilor (Eclesiastul 5:3) sau metodă folosită în anumite ocazii de Dumnezeu pentru a transmite mesaje oamenilor.

Redau în continuare vise care se regăsesc in Biblie și anume:

  1. Geneza 37:6-7; 9-10, visurile lui Iosif: a) cu snopii fraților lui, care se închinau înaintea snopului său și b) cel cu soarele, luna și 11 stele, care i se închinau. Ele au fost înțelese și interpretate imediat, având un mesaj care s-a adeverit după mai  mulți ani, deși frații lui ar vrut să-l zădărnicească.
  2. Visurile celor 2 slujbași ai lui Faraon în Genesa 40:8-22, care s-au împlinit, întocmai, după numai 3 zile. Acestea au fost un preludiu care pregătea ascensiunea lui Iosif în vederea împlinirii viselor lui Iosif.
  3. Visurile lui Faraon din Genesa 41:1-30, referitoare la cele 7 vaci și 7 spice, care prevesteau anii de belșug și de foamete, care urmau să se desfășoare în Egipt. Acestea au realizat 2 obiective din planul lui Dumnezeu, în legătură cu ascensiunea lui Iosif și  formarea poporului Israel, conform cu promisiunea făcută lui Avraam în Geneza capitolele 15 și 17. Scopul acestui act al lui Dumnezeu a fost ca acest popor să se formeze izolat de popoarele idolatre între care locuia. Astfel poporul israelit era izolat geografic  de cananiți prin distanța care îi separa, iar de egipteni cultural, întrucât aceștia îi priveau ca urâciune.
  4. Visurile lui Nebucadnețar din Daniel capitolele 2 și 4, cu chipul fantastic și cu copacul cel mare, aveau, de asemeni, 2 obiective: primul era să descopere cum se va desfășura planul lui Dumnezeu în decursul Vremurilor Neamurilor, și al doilea obiectiv, să-l determine pe împărat să recunoască suveranitatea lui Dumnezeu, care se ridică deasupra idolilor lor.
  5. Visul lui Daniel din capitolul 7, însoțit și urmat de vedeniile din următoarele capitole, urmărește să redea în detaliu și să dezvolte analitic descoperirile din visul lui Nebucadnețar. Acestea urmăreau de asemeni 2 obiective: primul,  să slujească pentru recunoașterea lui Mesia și a  timpului  cînd El va veni în lume. Al doilea obiectiv privea Biserica, care e aici o taină; de aceea i se poruncește să pecetluiască această carte pînă la vremea sfârșitului, când aceste revelații vor fi continuate, pentru Biserică, în cartea Apocalipsa (capitolul 1:11).
  6. Visurile lui Iosif, tatăl adoptiv al Domnului Iisus (Matei 1:21;2:13 și 19).  Acestea urmăreau să-l călăuzească pe Iosif, în legătură cu evenimentele care s-au petrecut cu ocazia nașterii Domnului Iisus. După acestea nu mai sunt menționate alte vise, deoarece în prezent Dumnezeu vorbește prin Cuvântul Său, sub călăuzirea Duhului Sfânt.

Concluzia la cele arătate este că Dumnezeu vorbește, când este nevoie, și prin vise.

Unele pot fi înțelese fără să aibă nevoie de interpretare, iar când nu puteau fi înțelese, s-a îngrijit de slujitori ai Lui, care să comunice celor în cauză voia Sa.

Recomandarea Domnului Iisus, însă, este să ascultăm de Cuvântul Lui transmis prin  Moise, prin prooroci și prin apostoli („Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.„, Luca 16 :29; și „Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile apostolilor şi prezbiterilor din Ierusalim.„, Fapte 16:4).

Pictura: Joseph expliquant les rêves du pharaon, de Adrien Guignet, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=8021318