Prețul idolatriei

de Peter Leithart

Spre sfârșitul polemicii îndreptate împotriva idolatriei din Iuda, idolatrie vizibilă pentru că era la vedere pe fiecare deal, munte sau copac înfrunzit, Ieremia remarcă: Dar Ruşinea a mâncat strădaniile din tinereţe ale părinţilor noştri, oile lor şi viţeii lor, fiii şi fiicele lor. (Ier. 3:24, trad. ortodoxă). Cuvântul tradus prin urâciune în ebraică este bosheth, care mai poate însemna, în mod abstract, rușine. Ieremia continuă cu un îndemn: Să ne culcăm în ruşinea noastră şi să ne învelim cu ocara noastră (Ier. 3:25a).

Rușinea este, în mod clar, un efect al idolatriei. Dar în Ieremia 11:3, același cuvânt se referă la un idol căruia Iuda îi ridică altare, și pe care arde jertfe. În 3:24 (versetul citat mai sus), contextul poate sprijini traducerea în sensul de rușine, idolul rușinos care provoacă rușine.

Închinarea la un lucru rușinos nu provoacă doar rușine, ci și sărăcie.

În mod literal, idolii mănâncă, consumă munca noastră, și toate produsele ei. Tot timpul investit în creșterea oilor, vacilor, caprelor, în mod literal arde în zadar atunci când acestea sunt jertfite unui nimic. Fiii și fiicele sunt arși în foc, și toate speranțele și energiile investite sunt consumate, în zadar, de foc.

Sfintele Scripturi precizează însă, că munca noastră oferită lui Dumnezeu este binecuvântată și înmulțită, iar rezultatul jertfirii noastre ne aduce laudă din partea Lui.

De altfel idolii noștri sunt la fel de imposibil de săturat ca idolii din vechime: adicțiile, de exemplu, consumă bani, timp, energie, viață, copii, căsnicii – și pentru ce? Rezultatul lor nu este altceva decât umilirea noastră.

Articol apărut inițial la adresa:

https://www.firstthings.com/blogs/leithart/2012/01/cost-of-idolatry,

și publicat cu permisiunea autorului.