Și tu, când te rogi…

Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. (Matei 6:6)

O datorie, responsabilitate de asemenea importanță, încât nici imuabilitatea/inflexibilitatea decretului dumnezeiesc, „în anul dintîi al domniei lui, eu, Daniel, am văzut din cărţi că trebuiau să treacă şaptezeci de ani pentru dărîmăturile Ierusalimului, după numărul anilor, despre cari vorbise Domnul către proorocul Ieremia. Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă”, Daniel 9:2-3, nici infailibilitatea promisiunilor Sale, „Aşa vorbeşte Domnul dumnezeu:„Iată în ce privinţă Mă voi lăsa înduplecat de casa lui Israel, şi iată ce voi face pentru ei:voi înmulţi pe oameni ca pe o turmă de oi”, Ezechiel 36:37, și nici măcar mijlocirea/intervenţia Domnului nostru, care i-a învățat pe ucenici să se roage, nu ar putea să ne absolve de a nu o îndeplini.

Evreii au considerat „urâciunea pustiirii” când jertfele zilnice au fost întrerupte și suspendate, pe timpul domniei lui Antioh. Mântuitorul nostru și-a parfumat întregul parcurs, inclusiv Crucea, cu această tămâie (a rugăciunii), și ne-a obținut acest privilegiu, ne-a deschis „o cale nouă și vie” către Tronul harului, „calea cea nouă şi vie, pe care ne- a deschis- o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său”, Evrei 10:20, o modalitate sigură de a obține îndurare, „Iată legămîntul pe care- l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul:voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor”, Evrei 10:16.

Chivotul nu a fost niciodată separat de tronul îndurării, ca să ne arate că îndurarea lui Dumnezeu este atât de aproape încât îi influențează prezența. Câteva favoruri le acordă doar prin împlinirea acestei datorii, fără să existe altă cale, „Şi El a vorbit să- i nimicească:dar Moise, alesul său, a stătut la mijloc înaintea Lui, ca să- L abată dela mînia Lui şi să- L oprească să- i nimicească”, Psalmi 106:23, „Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n’o nimicesc; dar nu găsesc niciunul”, Ezechiel 22:30.

Iar când este decis să ruineze o persoană sau un popor, îi face pe servitorii lui ca să tacă, interzicându-le să mai mijlocească, așa cum a procedat cu Samuel când a mijlocit pentru Saul, sau Ieremia pentru Ierusalim.


 

Fragment din Comentariul Evangheliei după Matei, de John Trapp, secolul al XVII-lea.