Despre Inviere

Jertfa Domnului Isus fost revendicată de sfințenia lui Dumnezeu. Omul, prin faptul că a păcătuit, a călcat în picioare voia lui Dumnezeu, a zădărnicit planul Lui inițial, ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunostința adevărului. Ca să se realizeze totuși acest plan, a fost necesar un sacrificiu pentru răscumpărarea sufletelor oamenilor si pentru realizarea planului lui Dumnezeu.

Omul, pentru că a păcătuit, nu a mai putut să ajungă la Dumnezeu,să se facă plăcut Lui, să trăiască împreună cu El, deoarece a fost supus de legea naturii umane care îl face slab şi incapabil să biruiască legea păcatului: ”dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele.” (Romani 7:23)

Dumnezeu a trebuit să intervină prin diferite metode. Mai întâi prin metoda coercitivă, prin potop, deși totuși după acest episod omenirea a continuat același stil de viață păcătos, plin de aroganță și de nesupunere. Acesta este efectul legii păcatului, care îl ține pe om în robie determinându-l să fie rebel și arogant, revendicând pentru sine atribbutele suveranității lui Dumnezeu.

A intervenit apoi prin Turnul Babel, apoi prin Legea pe care a transmis-o poporului evreu cu ajutorul lui Moisetransmiţândomului principiile morale revendicate de sfințenia lui Dumnezeu.

Toate aceste acțiuni întreprinse de Dumnezeu asupra omenirii nuşi-au atins scopul. Toate acestea se bazau pe voința și puterea omului de a îndeplini Voia lui Dumnezeu, care s-au dovedit însă imposibile. Această lege nu avea puterea de a-l îndreptăți pe om în fața lui Dumnezeu ciavea rolul de a-l determina pe om să conştientizeze necesitatea de a căuta și accepta mijlocul de salvare oferit de Dumnezeu.

Și atunci Dumnezeu a rânduit o lucrare specială, care să fie făcută prin Fiul Său, prin Domnul Isus Hristos, care trebuia, în primul rând, să acopere sau să plătească vina păcatului şi să aducă iertarea pentru păcatele săvârșite. În al doilea rând, trebuia realizată înnoirea omului, transformarea lui într-o ființă capabilă să îndeplinească voia Sa. Întrucât omul nu se putea ridica la nivelul lui Dumnezeu, El (Dumnezeu) a decis să se coboare la nivelul omului întrupându-se prin Fecioara Maria și devenind om. Lucrul acesta a fost necesar, deoarece lupta împotriva păcatului a fost pierdută de un om, în persoana lui Adam, și tot un om tebuia să dea bătălia prin care să învingă păcatul, bătălie purtată pe Golgota. În felul acesta măreția lui Dumnezeu nu a fost compromisă printr-o confruntare cu o ființă net inferioară cum era Satana în comparație cu Dumnezeu.

Așa s-a hotărât venirea Domnului Isus în lume. Acesta a trebuit să ducă o viață fără patăpentru a putea  fi o jertfă desăvârșită şi pentru a putea răscumpăra păcatele omenirii. Prin această jertfă s-au realizat mai multe lucruri:

1. Răscumpărarea omului din starea de păcat
2. Scoaterea lui de sub autoritatea Satanei
3. Înnoirea omului ca să poată duce o viață de ascultare față de Dumnezeu.

Hristos a făcut promisiuni ucenicilor Săi și prin ei a făcut promisiuni tuturor oamenilor de pe pământ.De aceea partea a doua a Scripturii se numeşte Testament, Noul Testament, un Testament având valoare doar după moarte. Pentru a  onora toate promisiunile făcutea trebuit să moară,Învierea Sa reprezentând garanţia aplicării acelui testament. Aceasta a fost singura cale prin care relația om-Dumnezeu, care a fost ruptă, să fie restabilită prin jertfa Domnului Isus.

Învierea a fost necesară pentru adeverirea tuturor celor spuse de Hristos despre El însuși – că a fost Fiul lui Dumnezeu şi că va invia din morți. El a trebuit să primească înapoi slava de care s-a desprins când a venit pe Pământ, a trebuit să pregătească locul în care să fie așezați cei mântuiți  care vor fi duși în Împărăția lui Dumnezeu la sfârșitul veacurilor, să nimicească puterea morții și să izbăvească pe oameni de sub autoritatea legii păcatului.

Jertfa a fost necesară pentru ispășirea păcatelor şi pentru curățirea Templului din Cer pângărit cu sânge de Satana. Astfel că Dumnezeu fiind duh şi neposedând carne şi sânge a trebuit să se întrupeze prin naştere , pentru a îndeplini planul pe care l-a făcut cunoscut celor doi ucenici în drumul spre Emaus: ”Hristosul trebuia să sufere aceste lucruri și să intre în slava Sa” (Luca 24:26)